realitati triste

tristete peste tristete peste tristete.
glasul pe care inima a obosit a-l intelege.
Catarge ce au devenit sub valuri-bete..
cuvinte aruncate-n vant cu drept de lege.

A nascut frica noi generatii de copii,
si-n fiecare degenerari si anomalii.
S-a transformat umoru-n bascalii.
Folclorul sacru? imbuibare si betii.

subteranele uitarii

Caut adanc in subteranele uitarii

Copilaria, cu amintirile i pribege

Ascuns complet sub plapuma visarii

Neasteptat de dese neintelese.

 In false uriase baloane de sapun,

Aveam speranta ca ma pot ascunde

Si chimic colorate tremurau nebun

sperand ca raul nu poate patrunde.

semn de carte

As vrea sa scriu o carte cu coperti albastre.
Cu semn de panza fina si pagini cafenii.
Ca peste ani, cand o deschid sa iasa..
amestecand in aer miresme de iubire.

Pe pagini, pe alocuri, vor fi urme de lacrimi
Vor fi urme de ceara..poate si cate-o poza.
Cuvinte subliniate, pagini cu colturi rupte...
Cu litera cand mare..cand mica..cand deloc.

Si acolo suspendata in uriasa sala..
prinsa n infinitate de diferite carti,
cu semn panzat de carte si cu coperti albastre...
volumul vietii mele, scris in mai multe parti.

vis de gara

n-asteptam nimic sa vie pe peronul meu,
se-asezase buruiana si ploua mereu..
ceasul de la capul garii nu mai ticaia,
n-auzeam nici o bataie din inima mea.

cu privirea in deriva, vreau sa traversez,
peste sinele tocite...fara interes.
N-am privit nici o secunda si nici n-am visat,
ca in clipa ce urmeaza..o sa fiu calcat.


ca o mare vijelie..m-a luat pe sus,
n-am mai apucat a spune vreun cuvant in plus..
m-a lasat fara suflare..nu pot respira!
Inima din piept sa-mi zboare..
N-o pot controla!

Si...trezit dupa furtuna..cam debusolat
Dupa zece ani visarea s-a cam terminat.
Iau copii de la scoala..fac curat si fac si piata
Visul meu de-a fi-nsurat, imi ocupa toata viata.

electro-cord

Maini dibace mesteresc,
sensuri si idei marete,
faurite, contopesc
energie.


toate noi, stralucitoare,
mai exacte, ca la carte,
plin miraj si exaltare..
ce mirare!

sufletu-i banal-socot
.............................
universul tot ingana
si se pune de acord,
nu mai vrem batai spontane...
noi dorim..electro-cord.

Memorie

abia daca am ajuns a-l stie,
pe cel ce a fost, pe cel ce e
pe cel ca va sa fie..
deschizator de porti, de glas,
de iubitori de glie.
privirea unui neam...
doinind despre o intreaga Romanie.

15 ianuarie 1850.A rasarit Luceafarul poeziei romanesti.
suma lirica de mari voievozi.

chip de ceara

din iubirea ce pe vremuri
si-o jurasera amandoi
a ramas un chip de ceara
si un cosciug carat de boi.

cat era luna de mare,
ei in cranguri se ascundeau
si cu fir de argint amorul
trup in trup se contopeau

dar in ceata acoperita
toamna isi lasase bruma
si baiatul scos din valuri
risipit s a dus ca spuma.

ea si jura ca isi gaseste
sot ..mai vrednic si mai bun
si pe loc cazuta n brazda
inger negru isi lua stapan.